punct.

cand iti treci palma peste ecranul de sticla al televizorului,imediat ce filmul s-a terminat si imaginea s-a stins,simti in degete mii de palpairisi auzi trosnituri electrice neasteptat de violente.dar daca iti mai treci si-a doua oara mana pe suprafata neteda,nu mai percepi nici o tensiune:ecranul a devenit inert.tot astfel te mangai eu acum.iar forma corpului tau nu-mi mai spune nimic.

Muzica.

Asta imi ramanea la orice final,muzica.Singurul lucru care ma mentinea sa zambesc fortat .Dar totusi nu faceam nici o diferenta,intre bine si rau,fericire si durere.Era acelasi lucru,un drum c-un singur sens.Apoi am invatat ca..abea dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete… ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in ASTAZI si ACUM, pentru ca terenul lui MAINE este prea nesigur pentru a face planuri… si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata … si cu fiecare zi invata. Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut. Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi. Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt… Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.

Mi-e teama de ziua in care cuvintele vor deveni clisee si timpul va avea rabdare…!!! Ce ai face daca intr-o zi ai afla ca lumea s-a schimbat si cuvintele au murit putin? Ca oamenii sunt marionete trase de sfori nevazute, stiai de demult si astazi nici macar nu-ti mai pasa…!!! Daca te-ai naste inca o data nu-i asa ca ai face aceleasi greseli..? Ce usor te-ai arunca in lume si ai spune “ceilalti sunt vinovati”. Timpul a trecut si clepsidra s-a rasturnat de ce te-ar mai astepta cineva? Cersetorul iti zambeste, “sezonul de minuni s-a terminat”. Altadata stiam sa chem si dragostea si ura si norocul si ghinionul…stiam sa bat la zaruri providenta si sa-i rad in fata cand pierdea….nu-mi pãsa de lacrimi, nu stiam ce inseamna regretul, nici tristetea..!! cinismul imi era haina si aroganta scria pe mine si imi era bine.! Puteam sa infrunt o lume intreaga si ceilalti sa nu insemne nimic spuneam ca binele si raul imi sunt totuna si chiar credeam ce spuneam! Acum am invatat sa tac!

Dar din pacate, totul se invata doar cu timpul.Iar atunci cand esti obisnuit sa fi ranit,obisnuiesti sa ranesti.

Ciudat.

Ma simt ciudat si habar n-am de ce.Sunt prinsa intr-o incurcatura ciudata numita viata.

De cateva zile imi merge bine,deci probabil in curand o sa se intample ceva rau.Si nu vreau,incep sa ma obisnuiesc cu starea asta de euforie totala.Totul e roz si perfect,de fapt,roz sunt doar unghiile mele,dar totul pare perfect,si totusi lipseste ceva.

Incerci sa uiti,cumva,sa traiesti de parca nu ar mai conta,dar..

Poti sa rupi o pagina,nu un caiet..Si chiar daca ai incerca te-ai plictisi.

Si totusi..

De ce intodeauna ai un gol pe care nu-l poti completa,indiferent de cate persoane ai in jur,indiferent de grosimea portofelului,de masina,de localitate?

De ce atunci cand esti fericit,tot iti vine sa plangi?

Oricat de mult incerci,ai mereu o stare care te face sa vrei sa fugi,sa alergi.Si de multe ori iti dai seama ca alergi in cerc.

Unii mi-au spus ca doar in doi voi reusi.Si asa am inceput sa ma gandesc in fiecare zi,cum va fi,cand va veni,oare cum se va sfarsi.

Si acum ma intreb. Gresesc oare daca iti zic ca te iubesc?

soft.

Pornita sa distrug suflete.L-a fel cum l-au distrus ei pe al meu.

Cu sufletul inchis,mereu imi repet ca poate e totul un vis,poate ar fi timpul sa fac un compromis.Pact cu mine,sau cu realitatea?.

Suflet pierdut,uitat,distrus.

Dar merg incontinuare.Adun,ridic,arunc,merg mai departe.Drama patata pe realitate.

Poti sa iti bati joc de un suflet,doar pentru ca ai mai mult ca el,in portofel.

Stiu cum e sa fii dezamagita in viata,sa ti se para toata lumea o zdreanta.Nu vrei si tu sa fie ca atunci cand erai mic?Sa fii mai mult decat un suflet pierdut,sa stii unde sa te duci si ce-i de facut..

Sa ajungi un suflet pierdut cu o viata stearsa.

Fi sigur ca nu am de ce sa mint,e mai bine sa n-ai incredere in altii,ai incredere in tine.

Fiecare om,are un suflet.

Fiecare merita un zambet.

Fiecare merita o sansa.

Fiecare om greseste macar odata.

Imi place.

Imi place sa ma uit la poza ta.Imi plac ochii tai.Imi place vocea ta.Imi place sa te aud inainte sa adorm.Imi place cand imi dai beep si ma trezesti.Imi place sa te aud cand ma trezesc.Imi plac raspunsurile tale.Imi place cand taci.Imi place tacerea “aceea”.Imi place cand ma privesti.Imi plac intrebarile tale.Imi place cand razi.Imi place cand imi zici “ubitha”.Imi place cand vorbesti despre lucruri simple.Imi place cum spui tu”desigur!”.Imi place sa te ascult.Imi place sa iti vorbesc.Imi place cand ma intrebi: “Ce faci?” fara sa imi zici”salut” inainte.Imi place cand esti serios.Imi place cand te enervezi.Imi place ca-ti trece repede.Imi place cand ma enervezi.Imi place ca nu ma pot supara pe tine.Imi place cand ma corectezi.Imi place sa ma gandesc la tine.Imi place cand imi spui ca si tu te gandesti la mine.Imi place sa adorm gandindu`ma la tine.Imi place sa ma trezesc gandindu`ma la tine.Imi place cand imi spui ca ti-e dor de mine.Imi place ca detii controlul asupra mea.Imi place ca stii sa ma faci sa ma simt iubita.Imi place ca te iubesc.Imi place ca ma iubesti.

 

 

Pur si simplu imi place.{!}

Deformez realitatea.

.vazand prin ochii altuia ce noi numeam prezent.Pierduti in fum.Te-am legat de suflet,ne-am jucat cu un pachet de carti,m-ai asezat intr-un labirind ciudat,vreau sa ies,te rog *trezeste-ma.*trezeste-ma*.Imi spui mereu ca am gresit,am si eu o scuza,o gandire mult prea cruda,dar acum mi-am pus sperantele in cui,ma las prada oricui,vreau sa ma opresc,tot ce vezi in jur[minciuni].Un kent 8 e singurul care ma salveaza,dar fumul s-a oprit in tavan acum,la fel ca visele mele.

In fata mea totul se intuneca.O lume fara oameni,fara zambete,fara lacrimi,o camera fara decor.Simplu.Negru.Intens.Pasesc pe margini taioase.Inghit tacerea unui copil ce zambeste in sila.Caut raspunsuri haotice,dar totusi prea mature.Inchid ochii.Obscuritatea ma sperie…totul e transparent si clar.Incertitudine.Imi lungesc orizontul.Iti auzeam vocea.De-ai stii cum ma blestemam…Vreau sa schimb totul,toate astea cu un amarat de pix.Mi-a mai ramas aici doar o inima in care mi-am ascuns regretele suflate cu sclipici.

.deschid ochii.Am inceput sa simt realitatea ca un ac.Am urmarit pete de lumina pana am orbit,soarele ma incalzea din mila.Mai repede,te rog.Respir aerul inchis,ma multumesc sa cred ca totul e o minciuna,ca viata-i doar un fals portret mazgalit de mana.

*acum[dorm].sezonul de minuni s-a terminat*

inghetata.

As vrea sa plec.

Acum cand par toti ca dorm.Stii niciodata nu poti sa stii ce e dincolo de ceea ce deja cunosti,dincolo de bucata ta de suflet,bucata ta de realitate,dincolo de sentimente inghetate si gri afisate pe peretii murdari.E clar nu mai gasesc nimic aici,in viata mea,in camera mea,in locurile in care imi placea atat de mult sa merg,in noi,in mine,in EL. As vrea…

Sa ne imaginam o lume total gresita unde cronos roade tot cu nisipul din clepsidra. Sa-mi impachetez deziluziile,sa ma duc la gara si sa spun:

“- Spre trecut o calatore,va rog! numai dus,clasa I si daca se poate locul de la ferestra….cu escala.”

Ca apoi sa pot lua avionul pana la destinatia finala. In bagajul de mana sa pot pastra doar cateva amintiri de care am nevoie,strictul necesar.Sper sa nu fie turbulente in drum spre trecut.Vreau un drum linistit ca apoi sa o pot lua cu amintirile de la inceput.

Cand o sa ajung acolo sa nu crezi ca o sa uit de prezent.O sa-i trimit vederi iar din cand in cand cate un colet

Iar la viitor o sa ma gandesc mereu…